Banner 1

Pentru turisti

Parcul Natural Putna-Vrancea se constituie într-un spaţiu cu un real potenţial turistic dat de existenţa unor valori naturale şi culturale de interes naţional şi regional.
Direcţiile prioritare de management pentru această ramură de activitate se referă la:
•    încurajarea acţiunilor de reabilitare a infrastructurilor din PNPV (căi de comunicaţie, alimentare cu apă, etc.);
•    prioritizarea acţiunilor de realizare de infrastructuri turistice cu impact redus asupra mediului;
•    corelarea capacităţilor de primire a turiştilor cu capacitatea de suport a zonei;
•    dezvoltarea de infrastructuri turistice în zonele de dezvoltare durabilă ale PNPV;
•    dezvoltarea mecanismelor de control al activităţilor turistice în PNPV;
•    corelarea activităţilor turistice cu celelalte activităţi sociale şi economice.

Turismul poate reprezenta activitatea alternativă care poate asigura dezvoltarea durabilă a zonei, dar şi accentuarea problemelor de mediu.

Obiectivele de management a parcului urmăresc menţinerea interacţiunii armonioase a omului cu natura prin protejarea diversităţii habitatelor şi peisajului, promovând păstrarea folosinţelor tradiţionale ale terenurilor, încurajarea şi consolidarea activităţilor, practicilor şi culturii tradiţionale ale populaţiei locale. De asemenea, se oferă publicului posibilităţi de recreere şi turism şi se încurajează activităţile ştiinţifice şi educaţionale.

Tinta deschiderii ariei protejate pentru public este dezvoltarea turismului in natura, permitand vizitatorilor sa descopere fauna, flora, peisajul si sa devina mai pregatiti si mai responsabili fata de mostenirea naturala si cultural-istorica.

Peisajele din Parcul Natural putna-Vrancea, specifice reliefului de munte si celor de chei de pe valea Tisitei ce cuprinzând zone de abrupt cu pereţi şi stânci semeţe, pajişti alpine şi subalpine, fâneţe montane cu floră deosebită, paduri de limita altitudinala, jnepenisuri compacte (Muntele Goru), zone împădurite de diferite tipuri (foioase, răşinoase, amestec), care se îmbină armonios cu cel al zonelor locuite din parc si din afara parcului (Coza, Paulesti, Negrilesti), sate de munte cu arhitectură, obiceiuri şi tradiţii specifice.
    Principalele unităţi peisagistice din Parcul natural Putna Vrancea sunt:
•    pajiştile alpine, insule de jneapăn;
•    pădurile, de fag, de amestec şi de conifere;
•    grohotişuri de roci sedimentare;
•    vai inguste si adanci cu aspect de chei  ce pot atinge amplitudini de 500-600 m. ce se întind între confluenta raurilor Tisita si Putna pana in amonte pe cursul Tisitei Mici;
•    caderi de apa (cascade) de mici dimensiuni de-alungul albiei raului Tisita si o cascada in trepte pe raul Putna, etc.

Zone ce caracterizeaza prin spactaculozitatea reliefului:

Tisita  sunt cele mai vizitate, beneficiind de drumul forestier care le străbate, măsoară 4.5 km, amplitudinea atingand valori de 500-600 m. Aici pe sectoarele Tisitei unite, Tisitei Mari si Tisitei Mici, vaile sunt o succesiune de canioane sapate in formatiuni geologice sedimentare, ce alterneaza cu bazine depresionare („La Pandar”) si lunci. Ca rezultat al fragmentarii reliefului si schimbarilor de directie a Tisitelor, declivitatea si expozitia au devenit foarte vatiate, astfel ca apar brane si polite situate la diferite inaltimi, pereti stancosi, subplombe, jheaburi, povarnisuri concave, etc. Aceasta varietate a reliefului a fost exploatata de speciile de ungulate, in special capra neagra si de pradatorii acestora (lup, urs, ras), dar albia Tisitelor constituie habitat optim si pentru vidra. In acest ansamblu peisagistic gasesc conditii optime de viata specii ocrotite precum Tisa (Taxus bacata), papucul doamnei (Cypripedium calceolus), floarea reginei (Lentopodium alpinum).
Vizitarea acestui obiectiv se poate face doar pe traseul turistic marcat, camparea,  utilizarea focului, abaterea de la treseul marcat si abandonarea deseurilor este interzisa pe tot cuprisul rezervatiei. De asemenea este interzis accesul in rezervatie cu animale de companie, sau cu aparate de audit, ruperea sau colectarea speciilor de flora si fauna, distrugerea panourilor informative si a altor amenajari.

Cascada Putnei reprezinta un alt obiectiv turistic natural, intens vizitat, aflat in apropierea localitatii Lepsa.
Procesele tectonice foarte active marcate prin faliile deschise prezente in muntele Tisaru aflat in imiediata apropiere – la nord, si in „Seaua lui Voda”, aflata la sudul Cascadei Putnei, au determinat o ruptura de panta cu o diferenta de nivel de peste 12 m, pe care Putna o parcurge printr-o  suita de repezisuri. In aval, la cca. 200 m, pe malul stâng exista o veche cascada, parasita de catre apele raului Putna in urma miscarilor geotectonice, cand acest rau si-a schimbat cursul spre dreapta, pe albia actuala ( fenomen unic cunoscut in România). Din punct de vedere botanic, pe versantii stâncosi se intâlnesc numeroase specii de plante saxicole,  de exemplu: Saxifraga aizoon, Alyssum saxatile, iar odinioara Floarea Reginei ( Leontopodium alpinum ).
Vizitarea cascadei se face doar pe scarile de acces fara abaterea de la spatiul de vizitare delimitat. Tot odata este interzis accesul cu animale de companie, abandonarea deseurilor, ruperea sau colectarea speciilor de flora si fauna, scrijelirea arborilor, distrugerea amenajarilor si scaldatul.
In afara de Tisita si Cascada Putnei pe suprafaţa PNPV se suprapun alte patru arii protejate, încadrate în categoria rezervaţii naturale (IV I.U.C.N.): Groapa cu Pini, Strâmtura – Coza, Muntele Goru si Padurea Lepşa-Zboina.
Un alt element inedit este focul viu aflat la marginea drumului forestier Stramba, este reprezentat de o emanatie naturala constanta de gar metan, capabila sa mentina o flacara continua.

Elementele de biodiversitate sunt numeroase şi valoroase, determinând includerea parcului în reţeaua ecologică europeană Natura 2000, atât ca sit de importanţă comunitară pentru protecţia habitatelor, cât şi ca sit de importanţă avifaunistică
În parc se regăsesc 12 tipuri de habitate conform clasificărilor naţionale şi europene: de pădure (răşinoase, făgetele, şi amestecuri de răşinoase cu fag), care ocupă aproximativ 65% din suprafaţă, păşuni subalpine care ocupă aproximativ 15% din suprafaţă, grohotişuri, stâncării şi tufărişuri (formate în principal din jneapăn, ienupăr) şi ocupă 20% din suprafaţa parcului si habitate acvatice (izvoare, râuri, pâraie).

În Parcului Natural Putna-Vrancea se regasesc eşantioane reprezentative din 12 tipuri de habitate de interes comunitar care adapostesc populatii importante a unor specii de inters conservativ deosebit. Acesta arie protejata a capatat pe langa statutul de Parc Natural şi statutele de Arie Speciala de Protecţie Avifaunistică ( ROSPA 0088 Munţii Vrancei) şi Sit de Importanţă Comunitară( ROSCI 208 Putna-Vrancea).

Statutul de Sit de Importanţă Comunitară a fost acordat datorita existenţei pe raza parcului a urmatoarelor specii:
•    Mamifere: Ursus Arctos*, Canis lupus*, Lynx lynx, Lutra lutra, Myotis myotis
•    Amfibieni şi reptile: Bombina variegata, Triturus cristatus, Triturus montandonii;
•    Peşti: Cottus gobio
•    Nevertebrate: Rosalia alpina*, Vestigo genesii, Pholidoptera transsylvanica
•    Plante: Cypripedium calceolus
Statutul de Arie Specială de Protecţie Avifaunistică a fost acordat datorită existenţei pe raza parcului a 12 specii de păsări menţionate în Anexa I la Directiva 79/409/CEE: Pernis apivorus, Bonasa bonasia, Strix uralensis, Aegolius funereus, Glaucidium passerinum, Picus canus, Dryocopus martius, Dendrocopos leucotos, Picoides tridactylus, Ficedula parva, Ficedula albicollis, Tetrao urogallus.
   
În imediata apropiere a parcului mai pot fi vizitate şi alte obiective turistice naturale:
•    Lacul Negru;
•    Caldarile Zabalei;
•    Padurea Verdele;
•    Algheanu;
•    Focul Viu.

Obiectivele cultural-istorice din teritoriul parcului:

•    Manastirea Lepsa sau din imediata vecinătate Maunsoleul Soveja,
•    Casa memoriala din Vrancioia, constituie un element suplimentar de atracţie pentru turisti.
•    Atelierele de sculptura si prelucrare traditionala a lemnului din satele Negrilesti si Barsesti, sau de artizanat (masti populare) din Lepsa, casele traditionale din lemn, cat si diferite sarbatori specifice ( ex. Boteitul oilor de la Negrilesti) compun latura culturala a parcului.

Obiectiv turistic antropic arhicunoscut - Pastravaria Lepsa se afla in administrarea Ocolului Silvic Soveja, fiind si ea deschisa vizitatorilor.